Top 7 Produse #dinBasarabia pe care nu le găsești în România

Dacă data trecută am vorbit despre un top al bucatelor din Basarabia, care incontestabil, este comun și pentru bucătăria tradițională din România, de data aceasta vom aduce în discuție un top al produselor din Basarabia, care deși nu sunt autentice, ci importate din țările vecine, se bucură de o piață largă. Prin urmare, în ultima perioadă observăm o tendință de extindere a consumului acestor produse și pe piața românească prin intermediul importului acestora de peste Prut.

1. Scrumbia murată

Scrumbia, înrădăcinată puternic în lista produselor tradiționale rusești, a devenit de mult timp produsul care se bucură de un consum larg din partea românilor basarabeni. Așadar, fiecare vizită la magazin după cumpărături nu poate fi desăvârșită în totalitate dacă nu trecem și pe la compartimentul cu scrumbie murată. Desigur că ofertele sunt variate și depind în funcție de calitatea scrumbiei, prețul acesteia etc.

În eventualitatea în care nu sunteți siguri de calitatea procesului prin care a fost murată scrumbia vă aducem la cunoștință, în linii generale, câteva dintre secretele unei scrumbii murate de un deliciu desăvârșit. Pentru aceasta este recomandat ca scrumbia să fie proaspătă, după ce trece prin procesul de dezosare, scrumbia este umplută din belșug cu felii de ceapă și stropită cu oțet, ulterior este învelită în folie sau închisă ermetic și se lasă pentru câteva ore la frigider. Secretul scrumbiei se află în mirodeniile cu care se marinează, pentru o prospețime desăvârșită nu uitați să adăugați boabele de piper negru, de ienibahar, frunze de dafin și chiar cuișoare. La drept vorbind, datorită mirodeniilor fiecare gospodină are posibilitatea să experimenteze în procesul de marinare, astfel încât să poată obțină gusturi cât mai deosebite.

Prezentă în celebra “Șubă” rusească, gustul acesteia devine desăvârșit dacă alături se află și o băutură mai tare.

2. Cvas

Cvasul, o băutură tradițională rusească, este considerat la locul de baștină un adevărat elixir. Deși, la prima vedere, pare o simplă băutură răcoritoare, paginile de istorie ne o oferă o informație prețioasă despre acest produs. Se pare că în timpul Primul Război Mondial, Cvasul a servit drept leac antibacterian pentru bolnavii de febră tifoidă.

Este produs prin procesul de fermentație a diferitelor tipuri de pâine – secară, grâu, orz – la gustul aromatizant contribuie și fructele, printre acestea se numără: merele, perele, fructe de pădure – coazăze, afine, zmeură.

Deși băutura conține un procent mic de alcool, băutura este introdusă în lista băuturilor alcoolice. Chiar și așa Cvasul a fost mult timp un aliment hrănitor în perioada de foamete, dar și un tonic extraordinar în timpul iernilor geroase și al verilor caniculare.

3. Șprote

Acest produs a apărut pentru prima dată în Germania, astăzi unul dintre cei mai mari comercializatori este Letonia.

Pentru pregătirea produsului sunt utilizați peștișorii Amberfish, asemenea scrumbiei, șprote-le se pregătește în urma unui proces de marinare și afumare.

Românii moldoveni îl utilizează în pregătirea tartinelor sau a salatelor cu specific rusesc.  Acest produs se găsește și pe rafturile magazinelor din România, însă consumatorii nu se arată atât de atrași de acest produs.

4. Hrișca

Plantă ierboasă cu o înălțime cuprinsă între 20 și 60 cm și-a făcut apariția în spațiul bătrânului continent prin intermediul turcilor și mongolilor. Cu toate că nu face parte din categoria cerealelor, semințele ei sunt asemănătoare celor de grâu.

Românii basarabeni folosesc acest produs în bucătărie și mai puțin în scopuri medicale, în România produsul este cunoscut exclusiv pe post de medicament. Este utilizată ca “supliment” medical pentru diabetici și are un rol important în menținerea nivelului scăzut de glucoză.

Datorită compoziției sale, hrișca a fost introdusă în lista alimentelor pentru diete, dar și al curelor de slăbire. Pentru contribuția acesteia atât de eficientă în spațiul medical și culinar nu ne face decât să acceptăm valoarea alimentară dar și terapeutică a acestei plante mai puțin utilizate.

Dacă în Republica Moldova găsim produsul pe rafturile oricărui magazine, în România aceasta este întâlnită în special în drogherii și foarte rar în magazine.

5. Lapte condensat (ars)

Pe lângă contribuția indispensabilă a acestuia în prepararea diverselor delicii culinare, laptele ars este nodal în prepararea cafelei vietnameze. Acesta își aduce aportul, în special, la prepararea prăjiturilor.

Cu părere de rău, în România acest produs nu este foarte comercializat, deși consumatorii observă necesitatea acestuia. De aceea majoritatea gospodinelor recurg la metoda pregătirii laptelui condensat în condiții de casă.

6. Lapte de pasăre

Cred că nu v-ați imaginat că pasărea face lapte, nici pe departe. Acest nume este atribuit unei prăjituri preparate în principal din ouă și zahăr, acestea din urmă fiind amestecate și bătute suficient de mult pentru ca să primească o textură fină și puhavă. Laptele de pasăre nu se produce în România, dar dacă îl găsiți, atunci cu siguranță este exportat din Republica Moldova.

7. Pesmeți condimentați

Noi, moldovenii, îi mâncăm cu bere, la fel cum în România se folosesc chipsurile sau arahidele. Acest produs, nesănătos de altfel, nu se întâlnește pe rafturile din România. Iar ca produse din aceaași familie, utilizate de români, sunt bake rolls, crackers-urile, sticks-urile ori chipsurile.

Din seria TOP #dinBasarabia au mai fost publicate: Top 5 Bucate #dinBasarabia, Top 5 Vinuri #dinBasarabia și Top 10 Artiști #dinBasarabia

AUTOR: Rodica Roșca